“Eu și Virusul Hai Hui”, povestea care explică pandemia pe înțelesul copiilor

Roxana Andreea Rusu a absolvit Psihosociopedagogia și apoi Masterul în Managementul Resursei Umane, la Universitatea din București. A colaborat cu mai multe publicații naționale și a condus o revistă de sănătate și stil de viață. A publicat peste 1000 de articole despre parenting și psihologia copilului. Din poziția de profesor de Științe Sociale a promovat Drepturile Copilului și Gândirea Critică, desfășurând în școli diverse acțiuni, în special pentru combaterea bullying-ului și discriminării, obținând alături de elevii săi numeroase premii. Unul dintre cele mai importante este Premiul I la Concursul Național Drepturile Copilului, organizat de Ministerul Educației și Organizația Salvați Copiii, în 2019, obținut de echipa pe care a coordonat-o.

Este autoarea cărții cu povești antibullying devenită bestseller, care dezvoltă empatia copilului, „Andrei și Pietricica Prieteniei”.

GÂNDUL.RO: Bună, Roxana. Bine ne-am găsit și mulțumim pentru acest interviu!

Roxana Andreea Rusu: Bună Simona, îți mulțumesc pentru invitație, mă onorează!

GÂNDUL.RO: În primăvară ai lansat cartea “Eu și Virusul Hai Hui”. De ce ai creat o poveste pentru copii, despre pandemie?

Roxana Andreea Rusu: Datorită experienței de psihopedagog, știu cât de eficiente sunt modalitățile de a educa, forma și informa un copil prin joacă, desene și lectură. În afară de cariera didactică, de zece ani am dezvoltat o comunitate interactivă de gravide și mămici în jurul platformei AmNăscutAcolo.ro. Astfel, în luna Martie, când pandemia de Covid-19 ne-a afectat tuturor brusc viețile, am avut ocazia de a citi în timp real reacții ale părinților. Mai exact, îngrijorări cu privire la explicațiile oferite copiilor, care nu mai puteau merge la școală și cursuri, iar procesul educativ trebuia să se desfășoare acasă. În plus, ieșirile la joacă și socializare erau anulate, iar contactul cu bunicii limitat, în cazul celor care nu locuiau împreună. O avalanșă de schimbări… Nu doar ca specialist, ci și ca părinte, am conștientizat imediat impactul acestora asupra vieții unei familii. Atunci m-am gândit la utilitatea unei cărți despre pandemie și am început să lucrez la un proiect pentru copii între 3 și 14 ani. Am avut norocul de a primi sprijinul domnului Costel Postolache – Director Editura Integral și împreună am făcut posibilă apariția cărții.

GÂNDUL.RO: Cum ai reușit să te adresezi cu același proiect unui segment atât de larg – copii între 3 și 14 ani?

Roxana Andreea Rusu: Toată informația este structurată sub forma unei povești, cu formulări simple, care să transmită corect informațiile, cât mai aproape de realitate, dar în același timp pe înțelesul copiilor. Am optat pentru ilustrații care pot fi colorate (pentru cei mai mici cititori).

În plus, am invitat-o să se implice pe d-na Elena Maria Nicolai, Profesor Coordonator al corului Meloritm de la Palatul Național al Copiilor, care a acceptat cu bucurie. Meloritm tocmai lansase un cover după un hit Smiley, cu versuri adaptate pandemiei, foarte vesel, optimist și apreciat de copii. Astfel, pentru copiii mai mari am transformat cartea într-un smartbook (un concept editorial marca Integral), inserând o serie de QR-uri ce pot fi scanate cu ajutorul unei aplicații gratuite. Cititorii au acces rapid la cântecul Meloritm, dar și la alte clip-uri, sau video-materiale informative, în timp ce parcurg povestea, pe care le pot urmări pe telefonul mobil sau pe Smart TV.

GÂNDUL.RO: Cum poate ajuta concret o poveste pentru copii, despre pandemie?

Roxana Andreea Rusu: Cartea “Eu și Virusul Hai Hui” este adresată copiilor, dar ea reprezintă un instrument excelent pentru părinți. Adulții s-au confruntat cu foarte multe probleme în această perioadă, legate de locurile de muncă, situația financiară, nesiguranță, îngrijorare pentru vârstnici și anxietate. Cartea vine cumva în sprijinul lor, să ușureze aspectul comunicării cu cei mici pe tema Coronavirusului. În carte sunt toate informațiile pe care copiii trebuie să le cunoască, iar accentul este pus pe prevenție și importanța obiceiurilor corecte, care ne pot feri de probleme, cum ar fi distanțarea socială și spălarea frecventă a mâinilor.

GÂNDUL.RO: Pentru cine crezi că a fost mai greu la începutul pandemiei? Pentru copii sau pentru părinți?

Roxana Andreea Rusu: Categoric a fost mai greu pentru părinți. Copiii au o capacitate mai bună de adaptare. În plus ei nu percep în același mod pericolul și gravitatea situației.

Însă părinții s-au trezit deodată nevoiți să găsească soluții la toate problemele, iar cel mai dificil a fost pentru cei care aveau stabilit un program al copiilor, o rutină care nu includea foarte mult și prezența lor, de exemplu: școală, after-school, implicare din partea bunicilor sau a bonei. Trebuie să recunoaștem că există o categorie de părinți care și-au cunoscut cu adevărat copiii în perioada izolării din starea de urgență. Iar cei care s-au implicat activ în educație, atunci când școala s-a mutat online, au realizat și provocările meseriei de cadru didactic J.

A fost (și este încă) o perioadă grea, din care învățăm cu toții, într-un workshop general, multe lucruri. De exemplu, că tot a venit vorba despre școală, cât de importantă este pentru educația copilului echipa profesor-părinte-elev. Cu cât relațiile dintre aceștia sunt mai relaxate și consolidate, cu atât rezultatele în privința evoluției copilului și rezolvările diverselor probleme ce pot apărea se vor obține mai eficient.

GÂNDUL.RO: Câtă importanță s-a acordat la nivel mondial informării adecvate a copiilor despre pandemia cu Covid-19?

Roxana Andreea Rusu: Importanța felului în care comunicăm pe tema pandemiei cu cei mici a fost imediat recunoscută la nivel internațional. UNICEF a transmis oficial recomandări care au fost publicate pe site-ul lor (inclusiv pe varianta website-ului în limba română), cu scopul de a sprijini părinții în această privință. Adică, informații la care putem avea acces rapid, ca părinți, există. Doar că nu toată lumea are timp să se documenteze. Sau nu realizează că este necesar.

În multe țări mai avansate au apărut rapid povești pentru copii pe tema pandemiei, create în scop educativ și pentru a promova o abordare corectă. Mi s-a părut firesc să existe și în România o astfel de carte. “Eu și Virusul Hai Hui” a fost primul proiect de acest fel.

Cartea inteligentă fost imediat preluată de cele mai importante librării online care livrează la nivel național și s-a bucurat de o cerere foarte bună, cred că și datorită prețului, pe care l-am dorit accesibil și care acoperă practic cheltuielile cu tot ce înseamnă realizarea unui astfel de proiect.

Apoi a fost aleasă pentru a fi distribuită împreună cu cotidianul Libertatea la punctele de difuzare a presei din toată țara, ceea ce s-a întâmplat cu succes pe data de 22 mai.

M-am bucurat să văd că pe parcurs au apărut și câteva traduceri ale unor povești foarte reușite din alte țări, care sprijină un mod de comunicare adecvat cu cei mici, pe această temă.

GÂNDUL.RO: De ce este atât de important modul în care le vorbim copiilor despre pandemie?

Roxana Andreea Rusu: Pentru a proteja copiii împotriva unor traume mai mici sau mai mari ce pot apărea în situațiile în care se comunică… să spunem într-un mod care lasă de dorit. O să încep chiar cu exemplul cărții mele. “Eu si Virusul Hai Hui” nu este o poveste fantezistă, cu personaje fantasmagorice și aventuri năstrușnice.

Adică tema, respectiv pandemia provocată de infecțiile cu Covid-19, nu îți permite să faci terci o problemă existențială, nici măcar folosind ca scuză creativitatea literara, sau să te joci cu inocularea în mintea copilului a unor idei false. Problema nu s-a rezolvat, încă ne confruntăm cu ea.

Ca autor de materiale accesibile copiilor, ai o responsabilitate:  nu poți nici să bagatelizezi, nici să dramatizezi și nici să distorsionezi în ochii unui copil subiectul Coronavirus. Am ținut să dau acest exemplu, pentru că în afară de traducerile menționate mai sus, care m-au încântat, am văzut pe piața românească și aberații care nu ajută cu nimic, din contră. Este trist, fiindcă cei care le-au creat, puteau să nu includă pandemia sau Coronavirusul în povestea lor cu zmei Corona care “fură gândurile pământenilor” (e doar un exemplu) și atunci nu mai era nici o problemă. Ar fi fost o altă poveste care stimulează imaginația…

GÂNDUL.RO: Dar referindu-ne strict la relația dintre părinte și copil, de ce este important să fie respectate recomandările specialiștilor, cum ar fi indicațiile UNICEF, atunci când le este explicată copiilor situația pe care o traversăm?

Roxana Andreea Rusu: Pentru fiecare copil (invers proporțional cu vârsta) părinții săi sunt modele absolute, iar ceea ce spun ei este literă de lege. Se spune copilul face ce faci tu, ai grijă cum te porți în fața lui, pentru că așa îi predai cel mai eficient lecții. Dacă un părinte îi spune copilului că a venit sfârșitul lumii și plânge cu lacrimi amare în fața lui, sau la extrema cealaltă, dacă îi spune că nu există nici un pericol, este foarte dezavantajos pentru copil. La fel de periculos este să nu îi spună absolut nimic, din dorința de a îl proteja. Pentru că acel copil nu va beneficia de nici un fel de educație pentru a știi cum să se protejeze sau pentru a înțelege ce se petrece, de ce lumea poartă mască, de exemplu.

Din cartea “Eu și Virusul Hai-Hui”, copiii realizează că nu este ceva care li se întâmplă doar lor. Că toți copiii se confruntă cu această situație. Toate informațiile au caracter educativ și sunt prezentate în mod foarte obiectiv.

Recomandările specialiștilor sunt necesare și din alt punct de vedere. Omenirea nu a mai trecut prin așa ceva. Sunt și părinți care într-o anumită situație, pur și simplu nu știu cum să reacționeze. Posibil să se simtă ei înșiși depășiți, sau să nu realizeze cât de importante sunt calmul, optimismul echilibrat, sentimentul de siguranță și încredere pe care le pot transmite copiilor.

De exemplu, m-a întrebat la un moment dat o mămică: “Acum, că fiica mea de 11 ani învață de acasă și este oricum tristă că nu se mai poate întâlni cu prietenele în parc, nu ar fi mai bine să o las în pace fără un program organizat, ca să nu o stresez?”. Este perfect de normal să-ți pui întrebări ca părinte și să-ți dorești să faci cum este cel mai bine pentru copil.

Ei bine, din recomandările specialiștilor dar și din cartea mea “Eu și Virusul Hai-Hui” mămica a aflat că este mai bine pentru echilibrul psihologic al copilului să nu fie lăsat într-un haos. Ci fără a îi impune un program strict, să existe o organizare a activităților școlare zilnice. Organizarea trebuie să fie echilibrată (timp de lucru pentru școală și timp pentru activități recreative) și stabilită printr-o colaborare părinte-copil, cu ajutor din partea cadrului didactic. Și iarăși ajungem la importanța echipei elev-părinte-profesor.

GÂNDUL.RO: Cum putem fructifica această perioadă din punct de vedere al educației?

Roxana Andreea Rusu: Profitând de ocazie pentru a-i forma copilului, cu ajutorul zecilor de exemple care ne înconjoară, deprinderi legate de gândirea critică, obișnuința de a-și pune întrebări și de a căuta și găsi răspunsuri valabile, capacitatea de a face diferența între opinii și fapte, între supoziții, zvonuri și informații oficiale. Toate acestea îi vor fi de folos pentru întreaga viață, nu doar în această perioadă dificilă, despre care nu știm exact cât va dura.

Să nu ne subestimăm copiii, ei au capacitatea de a înțelege foarte multe lucruri!

GÂNDUL.RO: Apreciem timpul pe care ni l-ai acordat pentru acest interviu.

Roxana Andreea Rusu: Îți mulțumesc pentru oportunitatea de a vorbi despre acest subiect!

Îi invit pe toți cei preocupați de educație și de o dezvoltare armonioasa a copiilor să păstrăm legătura pe Facebook, prin intermediul paginii mele Roxana Andreea Rusu – psihopedagog si autor de carte

Dacă doriți să discutăm despre cărți sau activitatea voastră din domeniul literar, dacă aveți o carte pe care vreți să o prezentăm, acestea fiind publicate în rubrica Gânduri printre cărți, nu ezitați să ne trimiteți un mesaj pe adresa de e-mail – [email protected] , care să conțină numele și un număr de telefon, precizând în subiect – în atenția Simonei Tănăsescu și Alinei Dinu.